Baltagul (1930) Mihail Sadoveanu

Caracterizarea personajului Context: Opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu a fost publicată în 1930, fiind capodopera amplei opere în proză a scriitorului. Romanul a fost scris în doar câteva zile și are ca sursă de inspirație balada „Miorița” din care preia mottoul, tema, motivele și conflictele. 2. Definiția personajului și statut social, psihologic, moral: Personajul literar …

Baltagul (1930) Mihail Sadoveanu

Încadrare Context: Opera „Baltagul” de Mihail Sadoveanu a fost publicată în 1930, fiind capodopera amplei opere în proză a scriitorului. Romanul a fost scris în doar câteva zile și are ca sursă de inspirație balada „Miorița” din care preia mottoul, tema, motivele și conflictele. 2. Încadrare în specie: Romanul este specia genului epic, în proză, …

Povestea lui Harap-Alb (1877) Ion Creangă

Caracterizarea personajului Context: „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, publicat în revista „Convorbiri literare” în anul 1877. Autorul pornește de la modelul basmului folcloric, caracterizat de stereotipie și reactualizează teme și motive de circulație universală, dar le organizează conform propriei sale viziuni (fuziunea dintre real și fabulos), într-un text narativ complex, …

Povestea lui Harap-Alb (1877) Ion Creangă

Încadrare Context: „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă este un basm cult, publicat în revista „Convorbiri literare” în anul 1877. Autorul pornește de la modelul basmului folcloric, caracterizat de stereotipie și reactualizează teme și motive de circulație universală, dar le organizează conform propriei sale viziuni (fuziunea dintre real și fabulos), într-un text narativ complex, diferit …

Moara cu noroc (1881) Ioan Slavici

Caracterizarea personajului Context: Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici a fost publicată în volumul „Novele din popor” în 1881, și este una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioan Slavici asupra lumii și asupra vieții satului transilvănean. 2. Definiția personajului și statut social, psihologic, moral: Personajul literar este un tip uman semnificativ, o individualitate …

Moara cu noroc (1881) Ioan Slavici

Încadrare Context: Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici a fost publicată în volumul „Novele din popor” în 1881, și este una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioan Slavici asupra lumii și asupra vieții satului transilvănean. 2. Încadrare în specie: Nuvela este specia genului epic în proză cu un singur fir epic, urmărind un …

Fântâna dintre plopi (1928) Mihail Sadoveanu

Încadrare Context: „Fântâna dintre plopi” este a patra povestire din volumul „Hanu Ancuței”, care a fost publicată în 1928. Aceasta este o operă de sinteză ce îmbracă forma povestirii în ramă, fiind considerată „capodopera de la răscruce”, deoarece încheie prima etapă de creație a autorului. 2. Încadrare în specie: Povestirea este specia genului epic în …

Alexandru Lăpușneanul (1840) Costache Negruzzi

Caracterizarea personajului Context: „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi este prima nuvelă istorică din literatura română,  fiind publicată în perioada pașoptistă, în primul număr al revistei „Dacia literară” în 1840. Este inspirată din istoria națională, conform recomandărilor lui Mihail Kogălniceanu în manifestul literar al romantismului românesc, articolul-program intitulat „Introducție”. 2. Definiția personajului și statut social, psihologic, …

Alexandru Lăpușneanul (1840) Costache Negruzzi

Încadrare Context: „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi este prima nuvelă istorică din literatura română,  fiind publicată în perioada pașoptistă, în primul număr al revistei „Dacia literară” în 1840. Este inspirată din istoria națională, conform recomandărilor lui Mihail Kogălniceanu în manifestul literar al romantismului românesc, articolul-program intitulat „Introducție”. 2. Încadrare în specie: Nuvela este specia genului …

Iona (1968) Marin Sorescu

Caracterizarea personajului Context: Marin Sorescu a fost considerat un dramaturg excepțional. În contextul literaturii postbelice, teatrul lui Sorescu realizează sincronizarea cu dramaturgia universală, piesele sale fiind asociate cu antiteatrul, teatrul absurdului sau cu teatrul parabolic. Subintitulată „tragedie în patru acte”, „Iona” de Marin Sorescu a fost publicată în 1968 și face parte din trilogia „Setea …

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe